sâmbătă, 11 septembrie 2010

3.08.2010 / Karimunjawa

Desi incercam sa nu ne facem planuri, Karimun trebuia sa fie pauza de fum si aglomeratie - paradis insular, albastru, verde, stralucitor. Si chiar asa este. Indonezia insa nu admite planuri niciodata: Karimunjawa are doar 4 plaje - una privata in curtea unui hotel scump, restul izolate in nord la 40 km de apa potabila si mancare (zile mai tarziu descoperim o alta plaja, la o ora jumate de mers, palmieri, corali, insula in zare cu plus, gunoi aruncat de turistii din barci, adus la mal de maree cu minus). Nu putem, deci, sa stam cu fundu-n bungalow si picioarele-n nisip: trebuie sa ne cazam in sat, la Mulya Indah Homestay (6$) si sa mergem cu grupul de pustani in singura distractie turistica din arhipelag: tur organizat cu barca in ape colorate cu pesti si corali si ochelari de snorkeling de plastic.

Insulele sunt naucitoare. Un cordon de apa culoarea cerului instelat inchide un garou de corali ce pigmenteaza marea in verde ireal si impinge inelul de praf alb de sub apa transparenta la mal. Spre centru, nisipul intra in linia de vegetatie de verde viu, peste care vegheaza palmieri cu banane si cocos, peste care troneaza un munte mic din care pleaca raze in toata insula.

Turul incepe la 9 dimineta si se incheie la apus. Cu totul suntem 16 turisti (2 bule si restul indonezieni din Semarang), in doua barci de pescuit motorizate. Echipajul are 6 oameni, capitanul barcii noastre e un Eddy Murphy asiatic, care cand nu zambeste, fumeaza. Noi facem snorkeling, iar ei pescuiesc cu harponul in free dive: se scufunda cu naturaletea pescarusilor si se bucura la captura ca delfinii. Desi nativi intr-o tara cu mai multa apa decat pamant, pustanii indonezieni fac snorkeling cu veste de salvare, spatele la suprafata si capul in apa. Daca vestele n-ar fi rosii, ai zice ca-s broaste testoase. Sesiunile de admirat coralii dureaza cam 30 de minute, dupa care toata lumea in barci spre urmatorul recif. Vizitam 3 insule, vedem altele 10 (printre care si Cura Cura Resort - insula-hotel a unui italian care are chiar si aeroport pe main island) si ne oprim pe o insulita nelocuita, fara ponton sau gardian. Debarcam, barbatii barcilor aduc pestele harponat la mal si se pun pe gratarit. Aleg lemne uscate, le aseaza ordonat intre doi busteni, aprind focul si curata pestele.

Gratarul propriu-zis e confectionat din crengi groase, verzi, asezate paralel pe cei doi busteni, deasupra jarului deja potrivit. Arunca pestele din galeata pe gratar, din barci se aduce orez fiert si sos picant, in timp ce noi rupem frunze inguste si lungi pe care le vom folosi drept farfurii.

Cand pestele e gata fript e aruncat pe un platou; orezul sta deja pe frunza, cu sos deasupra, si fiecare rupe cu mana bucati de peste fraged. Mancam repede, cu pofta, pestii curcubeu, pestii cu gust de porc afumat, pesti cu platosa in loc de piele iar cei norocosi prind o bucata din captura cea mai de pret: un lobster de un kil. Desertul se coace cat strangem frunzele cu resturi: scoici mici, inchise, care la caldura se deschid si sunt dulci.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu